Sondaj

Cat timp ati asteptat in vederea consultatiei, ultima data cand ati fost la medic?

 sub 15 min.
 15-30 min.
 31-45 min.
 45 min-1 ora
 O ora si jumatate
 2 ore sau peste

Psihologia experientei constiente. Despre trezirea interioara si maturizarea psihologica
 

Campania de informare a medicilor şi a publicului larg cu privire la boala Lyme

Campania de informare a medicilor şi a publicului larg cu privire la boala Lyme

Afecţiunea/Maladia de Lyme nu este recunoscută oficial ca endemică, însă răspândirea ei este reală.

 


Contactată de numeroşi pacienţi din ţară suferinzi de Lyme, Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor (A.N.P.P) a iniţiat campania de informare a medicilor şi a publicului larg cu privire la boala Lyme, în parteneriat cu Asociaţia Medicilor de Familie Bucureşti (AMFB), Societatea Română de Neuroreabilitare (RoSNeRa) şi compania Houston NPA.

Afecţiunea/Maladia de Lyme nu este recunoscută oficial ca endemică, însă răspândirea ei, atât pe glob, cât şi la nivel naţional, este reală (estimare: există aproximativ 8.500 pacienţi cu Lyme în România conform
http://www.wrongdiagnosis.com/l/lyme_disease/stats-country.htm).

Boala/maladia de Lyme, denumită iniţial şi artrita de Lyme sau Borrelioza simptomatică, este o afecţiune cu aspecte semiologice complexe, motiv pentru care intră în aria de preocupare a mai multor specialităţi: boli infecţioase, reumatologie, recuperare medicală, dar şi medicină internă, oltalmologie, psihiatrie sau neurologie (formele cu manifestări neurologice mai severe pot duce la confuzii cu scleroza multiplă). O caracterizare sintetică a maladiei de Lyme este: „o tulburare complexă multisistem, mediată imun, care este infecţioasă la origine şi inflamatorie ca expresie”.

Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor a declanşat această campanie de informare privind existenţa pericolului de infectare şi transmiterea Borreliozei prin muşcătura de căpuşă deoarece România, precum şi alte state ale lumii, este situată într-o zonă climatică propice dezvoltării căpuşelor, situaţie reflectată şi de numărul îngrijorător de pacienţi care suferă de această afecţiune. Suntem convinşi că printr-o mai bună informare putem diminua efectele negative ale acestei maladii” a precizat Vasile Barbu, preşedinte Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor.

În vederea informării comunităţii medicale s-a organizat intre 5-6 noiembrie  „Simpozionul  Borrelioza/ Maladia de Lyme: Boala cu 1000 de feţe” – Prima Ediţie. Pentru informarea publicului larg simpozionul a fost precedat de o conferinţă de presă în cadrul căreia s-au prezentat aspectele cele mai importante ale bolii Lyme, cum se transmite si cum se poate diagnostica, cum ne putem proteja familiile.

Evenimentul a fost condus ştiinţific de prof. dr. Gelu Onose, coordonatorul secţiei de recuperare din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Bagdasar-Arseni şi presedintele fondator al Societăţii Române de Neuroreabilitate.

Simpozionul s-a bucurat de prezenţa a doi invitaţi speciali de peste hotare: dr. Bela Pal Bozsik (Ungaria) - cercetător cu 34 de ani de experienţă şi practică în investigaţii şi microscopie serologică, cel care a înregistrat termenii tehnici pentru afecţiunea Lyme şi care a propus un sistem de diagnostic şi tratament pentru Lyme borreliosis seronegativă şi prof. dr. Uwe Neubert (Germania) - fost membru al departamentului de Dermatovenerologie în cadrul Universităţii din Munchen, şeful unui laborator bacteriologic şi lider al diviziei de consultanţă boli dermatologice.

Scopul Simpozionului pe tema Lyme a constat în crearea unui cadru organizatoric adecvat pentru toţi specialiştii din domeniul medical, în vederea ridicării nivelului de informare şi a îmbunătăţirii comunicării între doctorii specialişti, pacienţi şi instituţiile medicale.

În pofida “competiţiei” din punct de vedere al intensităţii interesului public, pe care din păcate a realizat-o şi înca o realizează epidemia de gripă nouă, manifestarea despre Lyme s-a bucurat de interesul atât a celor mai experimentaţi specialişti români, din toate specialităţile interferente: recuperare, neurologie, boli infecţioase, oftalmologie, dermatologie, microbiologie, parazitologie, medicină de laborator, medicină de familie.

O reuşită suplimentară a constat în faptul că simpozionul a constituit nu numai un schimb de informaţii între medici de diferite specialităţi, dar şi cu experţi în parazitologie ce lucrează în sfera medicinei veterinare, precum şi cu o serie de pacienţi de la copii până la vârstnici care au avut ocazia să împărtaşească din propria experienţă nefericită cu aceasta complicată şi adesea severă suferinţă.

Principala concluzie a fost unirea eforturilor: pe de o parte a specialiştilor din domeniu şi pe de alta a asociaţiilor de pacienţi (Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor) pentru realizarea unui registru naţional al pacienţilor cu borrelioză, premiză atât pentru optimizarea schimbului de informaţii/nivelului de cunoaştere în domeniu pentru toţi cei interesaţi, cât şi pentru îmbunătăţirea semnificativă a diagnosticului precoce şi corect, dar şi crearea de facilităţi pentru tratament (inclusiv de lungă durată atunci când se impune) şi pentru dispensarizarea şi recuperarea bolnavilor cu această maladie.

Se preconizează ca la Congresul Societăţii Naţionale de Boli Infecţioase de anul viitor să se dedice o secţiune problematicii borreliozei/maladiei de Lyme.


Prevenirea bolii Lyme trebuie să includă educarea şi a publicului larg care trebuie să înţeleagă modul de transmitere de la căpuşe, modalităţile de protejare, necesitatea evitării zonelor în care se găsesc capuşe, purtarea unor haine potrivite care să acopere extremităţile, utilizarea unor soluţii care sa prevină infectarea, verificarea periodică a zonelor acoperite cu păr pentru detectarea unor eventuale capuse şi îndepărtarea corectă a capuşelor, în cazul în care există.


“Faptul că există relativ puţine cazuri de Lyme înregistrate în raport cu alte boli infecţioase, nu înseamnă că infecţia nu există în populaţie sau că este de neglijat. În mod cert, lumea medicală, începând cu medicii de familie, prima verigă în depistarea bolii, continuând apoi cu medicii specialişti de diferite specialităţi care sunt implicaţi prin natura manifestarilor clinice ale maladiei, trebuie informată şi sensibilizată asupra principalelor forme ale bolii Lyme, asupra posibilităţilor actuale de diagnostic şi tratament.

Depistarea precoce şi iniţierea rapidă a tratamentului specific pot duce la oprirea evoluţiei către cronicizare. Pentru atingerea acestui deziderat, trebuie ca lumea medicală să accepte existenţa bolii şi pe teritoriul României şi să înceapă căutarile pentru stabilirea unui diagnostic de certitudine” a precizat conf. dr. Carmen Michaela Creţu, medic primar boli parazitare şi tropicale, şef secţia boli parazitare din cadrul Spitalului Clinic Colentina.

« inapoi

Articol vizualizat de 5452 cititori


 
 
Reteaua Info-Sanatate
Harta Spitale si Centre Medicale

© Asociatia Info-Sanatate, 2006-2017
    Info-Sanatate este operator de date cu caracter personal nr. 26805