Sondaj

Cat timp ati asteptat in vederea consultatiei, ultima data cand ati fost la medic?

 sub 15 min.
 15-30 min.
 31-45 min.
 45 min-1 ora
 O ora si jumatate
 2 ore sau peste

Psihologia experientei constiente. Despre trezirea interioara si maturizarea psihologica
 

38% dintre părinţii români recunosc abuzul fizic asupra copiilor

38% dintre părinţii români recunosc abuzul fizic asupra copiilor

Salvați Copiii România a lansat marţi, 19 martie 2013, cel mai amplu studiu privind abuzurile împotriva copiilor realizat în România ultimilor zece ani, odată cu campania „Copiii fără etichetă”.

 

Salvați Copiii România a lansat marţi, 19 martie 2013, cel mai amplu studiu privind abuzurile împotriva copiilor realizat în România ultimilor zece ani, odată cu campania „Copiii fără etichetă”, în cadrul unui demers cu o miză importantă: înlocuirea violenței educaționale cu metode educaționale și parentale pozitive, pentru a asigura copiilor o evoluție armonioasă.

La conferinția de presă au participat ministrul Educației, Remus Pricopie; Adrian Pană, secretar de stat din Ministerul Sănătății; Elena Tudor, directorul direcției Protecția Copilului, din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

”Studiul pe care îl prezentăm astăzi arată un tablou îngrijorător al societății noastre. Violența împotriva copiilor ține societatea prizonieră într-un cerc vicios al violenței: violența naște violență. Copiii bătuți sau umiliți vor bate și vor umili, în relația cu ceilalți copii, cu părinții, cu profesorii, precum și în relațiile lor de maturitate, iar abuzurile din copilărie sunt adesea surse pentru eșecuri personale în viața de adult. Tocmai de aceea este important pentru societatea românească să facă o schimbare de paradigmă în procesul educațional și să înlocuiască violența cu vorba bună, modelele comportamentale, comunicarea, empatia, valorile – adică parentingul pozitiv. Îi ajutăm pe copiii noștri să devină Oameni Mari, dacă îi creștem fără etichetele educaționale tradiționale: bătaie, umilință, jigniri, stigmă pe criterii sociale sau  etnice”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România. 

Realitatea cifrelor

86% dintre copiii sunt certaţi de către cadrele didactice atunci când greşesc; 38% dintre părinți afirmă că bat copiii şi 63% dintre copii afirmă să sunt bătuţi acasă de către părinţi

În România anului 2013, 38% dintre părinţi recunosc abuzul fizic asupra copiilor în familie; 63% dintre copii afirmă că sunt bătuţi acasă de către părinţii lor, iar corecţiile precum „lovitul cu palma” sau „urecheala” nu sunt percepute de majoritatea părinţilor, şi într-o anumită măsură, nici de copii, ca fiind comportamente din sfera abuzului fizic; 20% dintre părinţi apreciază pozitiv bătaia ca mijloc de educaţie a copilului; 18% dintre copii afirmă că au fost bătuţi acasă cu băţul sau nuiaua, 13% cu cureaua, 8% cu lingura de lemn.

Cifre îngrijorătoare arată că, în ciuda interzicerii prin lege încă din 2004 a oricărei forme de violenţă asupra copiilor în familie, părinţii nu doar că încă utilizează pedeapsa corporală în practica educaţională de zi cu zi, dar un procent semnificativ dintre ei apreciază pozitiv bătaia ca mijloc de educaţie a copilului.

Convingerea că prin pedepsire copiii vor învăţa cele mai importante lecţii este extrem de răspândită în rândul părinţilor. Cu toate astea, ceea ce copiii învaţă este total diferit de ceea ce încearcă părinţii să îi înveţe.

Iată, mai jos, câteva dintre consecinţele pedepsei fizice și emoționale în familie:

1. Slăbește legăturile de atașament între părinţi şi copii. Copiii depind de părinţi pentru a fi în siguranţă. Când părinţii îi rănesc fizic sau emoţional, copiii învaţă că nu pot avea încredere în părinţii lor pentru a fi protejaţi. O legătură slabă între părinţi şi copii poate duce la dificultăţi emoţionale şi comportamentale.

2. Afectează dezvoltarea emoţională a copiilor. Copiii au nevoie să ştie că sunt valoroşi. Pedepsele fizice şi umilitoare pot fi simţite de către copii ca o respingere din partea persoanelor de care au cea mai mare nevoie pe lume. Această experienţă poate avea efecte negative pe termen lung pentru construirea sentimentului de valoare personală. Copiii care sunt pedepsiţi fizic sunt mult mai predispuşi să dezvolte anxietate și depresie, să consume droguri şi alcool, să dezvolte tulburări severe de sănătate mentală. Copiii care sunt pedepsiţi emoţional sunt mult mai predispuşi să aibă stimă de sine scăzută, să fie instabili emoţional, să aibă dificultăţi în a deveni independenţi, să fie retrași social, introvertiţi sau extrem de complianţi, să aibă simptome de depresie și gânduri de suicid.

3. Poate crea resentimente, frică şi ostilitate faţă de părinţi, pe care copiii nu le exprimă în mod direct. Îi poate face pe copii să mintă. Aceste efecte duc la creşterea nivelului de agresivitate la copii, la creşterea nivelului de violenţă între fraţi şi colegi, iar mai târziu, la intimidarea, agresiunea şi rănirea partenerilor de cuplu. Ele sunt asociate cu minciuna, furtul şi violenţa.

4. Bătaia are efecte pe termen lung și afectează modul în care viitorul adult se va comporta și se va simți în contexte tipice vârstei adulte. Cele mai frecvente consecinţe ale comportamentului abuziv din copilărie în viața de adult sunt: perpetuarea comportamentului abuziv în relaţie cu proprii copii sau cu partenerul de viaţă; eşec relaţional; eşec profesional; ratrea potenţialului individual de dezvoltare; risc de apariţie a tulburărilor de sănătate mintală; dificultăţi de adaptare socială; consum de substanţe. 

În școli: 57 % dintre copii afirmă că trăiesc stări emoţionale de anxietate, retragere, nesiguranţă şi încordare 

În ceea ce priveşte violenţa asupra copiilor în şcoli, în România frecvența în context educațional a comportamentelor de abuz emoțional și verbal pe care cadrele didactice le angajează în numele „metodei educaționale” este extrem de mare. 86% dintre copii sunt certaţi de către cadrele didactice atunci când greșesc; 33% dintre copiii sunt jigniţi și etichetaţi la școală de către cadrele didactice; 7% dintre copii afirmă că sunt bătuţi de către profesorii lor.

Studiul evidenţiază, de asemenea, datele referitoare la stările emoţionale experimentate de copii în cadrul şcolii. Astfel, majoritatea copiilor raportează că trăiesc stări emoţionale care variază de la indiferenţă (29% dintre copii), anxietate, retragere, nesiguranţă şi încordare (57% dintre copii) şi îngrijorare (6% dintre copii).

Consecinţele abuzurilor din şcoli nu sunt deloc de negliat:

1.        Tensionează relația cadru-didactic elev, generând în rândul elevilor emoții de teamă, anxietate, îngrijorare, frică, nesiguranță, furie și frustrare.

2.        Afectează în sens negativ stima de sine a elevului, prin eșecul în a oferi informații cu privire la competențele și resursele elevului, precum și prin evidențierea excesivă a limitelor acestuia.

3.         Sunt lipsite de orice valoare educațională, prin ignorarea mecanismelor de învățare ale elevilor, care, conform studiilor de specialitate din științele educației și din psihologie, sunt activate cu ajutorul următorilor factori: feedback pozitiv; lăudarea efortului depus; arătarea unor modele pentru / exemplificare a alternativelor corecte/pozitive; întărire a efortului depus de elev în sarcină, și nu a rezultatului final; comparare a rezultatului copilului cu nivelul performanței personale anterioare, pentru a-i arăta dezvoltarea sa personală, și nu cu peformanța celorlalți elevi etc. De asemenea, cresc rezistența copiilor la actul didactic.

Studiul Salvați Copiii România are o marjă de eroare de +/- 2,5%. Cercetarea s-a realizat urmărind două direcții: o abordare de tip calitativ (reliefarea percepțiilor) și o abordare de tip cantitativ (măsurarea opiniilor părinților și copiiilor). Pentru abordarea de tip calitativ, metoda de cercetare folosită a fost focus group-ul, la care au participat între 6 și 12 persoane din principalele județe ale României. Pentru abordarea de tip cantitativ, metoda folosită a fost interviul. Au participat 1.436 de familii din 58 de localități din România. Interviurile s-au desfăşurat la domiciliul subiecţilor în perioada mai – iulie 2012.

« inapoi

Articol vizualizat de 2105 cititori


 
 
Reteaua Info-Sanatate
Harta Spitale si Centre Medicale

© Asociatia Info-Sanatate, 2006-2017
    Info-Sanatate este operator de date cu caracter personal nr. 26805