Boli si tratamente
vezi toata lista

Sondaj

Cat timp ati asteptat in vederea consultatiei, ultima data cand ati fost la medic?

 sub 15 min.
 15-30 min.
 31-45 min.
 45 min-1 ora
 O ora si jumatate
 2 ore sau peste

 

5 profesii cu risc semnificativ de aparitie a unui episod depresiv sever

5 profesii cu risc semnificativ de aparitie a unui episod depresiv sever

Studiile efectuate de cercetători în acest domeniu arată că unele profesii ne predispun la depresie mai mult decât altele.

 

 Principalele cauze sunt nivelul de stres, numărul de ore de muncă şi nivelul scăzut de control şi predictibilitate a activităţii. Cu toate acestea, depresia este o afecţiune care nu iartă nicio categorie socio-profesională.

Conform unui studiu efectuat de organizaţia  Beyond Blu din Australia (www.beyondblue.org.au), avocaţii sunt cei mai expuşi riscului de a suferi de depresie - de 2,5 ori mai mult decât populaţia generală. Mai mult, studiul atrage atenţia asupra faptului că persoanele care profesează în domeniul juridic sunt rareori dispuse să îşi recunoască problemele şi să apeleze la ajutor specializat. Următoarele categorii profesionale afectate de depresie sunt, conform studiului citat, analiştii din asigurări, contabilii, IT-iştii, arhitecţii şi inginerii. În general, cei care au profesii din categoria „gulere albe” sunt mai afectaţi de depresie decât populaţia generală, care include şi şomerii sau persoanele fară adăpost, afirmă acelaşi studiu.

În cealaltă parte a globului, în SUA, un studiu efectuat de health.com (http://www.health.com/health/) a evidenţiat principalele categorii profesionale expuse riscului de depresie:

1. Specialiştii din domeniul sănătăţii (medici, asistente, terapeuţi), care lucrează adeseori foarte mult, pot avea un program de lucru imprevizibil şi sunt în permanenţă expuşi unor situaţii-limită în care, nu de puţine ori, viaţa pacienţilor este în mâinile lor.

2. Artiştii, scriitorii şi oamenii din industria divertismentului, a căror profesie se asociază de multe ori cu ore de lucru imprevizibile, venituri inconstante şi izolare.

3. Profesorii, prin prisma specificului activităţii lor, ei având rolul să răspundă exigenţelor copiilor, părinţilor şi celor ale managementului şcolii, fiecare dintre aceştia având aşteptări şi criterii diferite de eficienţă.

4. Agenţii de intermedieri financiare, consultanţii financiari şi contabilii, care au un grad foarte redus de control asupra pieţei pe care activează şi de predictibilitate asupra rezultatelor muncii lor, cuplate cu o responsabilitate foarte mare pentru utilizarea adecvată a resurselor financiare ale unor întregi companii sau a finanţelor personale ale clienţilor persoane fizice.

5. Agenţii de vânzări, din cauza deplasărilor numeroase care îi izolează de familie şi prieteni, a numărului de ore lucrate, a presiunii constante pentru obţinerea rezultatelor aşteptate, precum şi a imprevizibilităţii veniturilor.

„Depresia este în prezent principala cauză de dizabilitate (incapacitate de muncă) la nivel mondial, conform ultimelor date publicate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în 2014. Depresia ne costă pe noi, românii, aproximativ 1% din PIB, în primul rând prin costurile indirecte legate de scăderea productivităţii, creşterea numărului de zile de concediu (medical sau fără plată), a absenteismului precum şi a ceea ce literatura de specialitate numeşte “presenteeism” – situaţia în care persoana aflată în suferinţă se prezintă la locul de muncă, dar este total neproductivă”, a declarat Andreea Enache-Tonoiu, Director General al Centrului Medical Bellanima, prima clinică dedicată tratării depresiei din România.

1 din 6 cazuri de depresie are printre principalii factori generatori stresul la locul de muncă.

Studiile au arătat că 1 din 6 cazuri de depresie are printre principalii factori generatori stresul la locul de muncă. Nu trebuie totuşi să tragem concluzia că munca ne deprimă. Din contră, activitatea profesională este o sursă de satisfacţie simbolică şi materială pentru foarte mulţi oameni, iar absenţa ei (prin somaj sau incapacitate de muncă) este un factor de risc pentru tulburarea depresivă mult mai mare decât prezenţa ei, fie şi în condiţii de stres moderat.

“Prevalenţa depresiei în rândul populaţiei europene este şi ea în continuă creştere. Din păcate, ceea ce generează şi întreţine efectele negative profunde ale acestei tulburări la nivel individual, familial, social şi economic-profesional este mai puţin boala în sine, şi mai mult stigmatul social care o înconjoară”, a adăugat Andreea Enache-Tonoiu.

Stigmatul social este cel care împiedică de foarte multe ori accesul la serviciile de specialitate, la suportul social şi la sprijinul pe care companiile ar putea să îl acorde angajaţilor care trec printr-un episod depresiv. La nivel european există iniţiative vizibile de a convinge companiile să devină o parte a soluţiei, iar Centrul Medical Bellanima, ca reprezentant naţional al European Depression Association, joacă un rol semnificativ în activităţilela nivelul Parlamentului European de a face din tratarea adecvată a depresiei o prioritate a sistemelor de sănătate naţionale, dar şi a companiilor. Acestea pot contribui semnificativ la reducerea impactului social şi economic al depresiei, atât prin măsuri şi programe de prevenţie, cât şi prin acţiuni de management corect al situaţiilor în care un angajat este deja afectat de depresie.

« inapoi

Articol vizualizat de 3272 cititori

MESAJ DE INTERES PUBLIC

 
 
Reteaua Info-Sanatate
Harta Spitale si Centre Medicale
Recomandare video
Dosarul Electronic de Sanatate al Pacientului   Dosarul Electronic de Sanatate al Pacientului

Prezentare pentru medici despre dosarul electronic de sanatate al pacientului.

vezi toate video »


© Reteaua Info-Sanatate, 2008-2017
    Info-Sanatate este operator de date cu caracter personal nr. 26805

   
Adnet