Boli si tratamente
vezi toata lista

Sondaj

Cat timp ati asteptat in vederea consultatiei, ultima data cand ati fost la medic?

 sub 15 min.
 15-30 min.
 31-45 min.
 45 min-1 ora
 O ora si jumatate
 2 ore sau peste

 

Viata după  AVC

Viata după AVC

Persoanele care au suferit un accident vascular cerebral (AVC) sau accident ischemic tranzitor (AIT) prezintă un risc crescut de evenimente vasculare ulterioare.

 

Datele statistice arată că, una din opt persoane care au suferit un AIT riscă să dezvolte în următoare săptămână un AVC. Acesta este unul din principale motive pentru care este obligatoriu ca pacienţii aflaţi în această situaţie sa beneficieze, alături de investigarea rapidă a cauzelor şi de tratamentul adecvat, şi de prevenţie primară sau secundară promptă. Cifrele sunt îngrijorătoare : o persoană care a supravieţuit unui AVC are 33% şanse să mai sufere încă un eveniment de acest gen dacă nu este supravegheat de către un specialist.

România ocupă locul 3 în Europa, după Bulgaria şi Macedonia, atât la incidenţa AVC cât şi la mortalitatea secundară bolilor cerebrovasculare.


Îngrijorător este faptul  că incidenţa AVC a crescut în rândul categoriei de vârstă sub 30 de ani. În prezent, peste 31% din numărul total de pacienţi cu AVC au vârstă cuprinsă între 20-64 de ani, comparativ cu 25% în 1990.

Prevenţia secundară în AVC şi progresele în neurologie  vor fi principalele teme dezbătute în cadrul unuia dintre cele mai importante evenimente medicale ale anului. Este vorba despre a X-a ediţie a Congresului Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN), care va avea loc în perioada 30 octombrie – 2 noiembrie, la Atena. “Congresul SSNN a ajuns la a-X-a ediţie şi, ca de fiecare dată, se bucură de participarea unui număr mare de personalităţi medicale din Europa, SUA si Asia şi nu în ultimul rând din România. Programul ştiinţific este vast, principalele teme discutate fiind cele mai recente descoperiri din domeniul bolilor cerebrale vasculare, traumatismelor craniocerebrale şi bolilor neurodegenerative. Importanţa congresului este remarcabilă, deoarece reuneşte oameni cu o vastă experientă profesională care reuşesc să integreze informaţiile oferite din perspective diverse într-un tot unitar. Aceşti savanţi se străduiesc să descifreze mecanismele moleculare ale bolilor neurologice, descoperirile lor stând la baza diagnosticului precoce şi al tratamentului eficient.

De asemenea, este important să menţionăm aportul neurologiei româneşti la aceasta manifestare, dovedind în acest fel ca avem oameni valoroşi, recunoscuţi pe plan internaţional”, a declarat Prof. dr. Dafin Muresanu, preşedintele Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii şi al Societăţii de Neurologie din România. În ceea ce priveşte expunerile, din lunga listă nu vor lipsi prezentările din domeniul cercetării fundamentale.

Datorită importanţei epidemiologice, accidentul vascular cerebral constituie unul dintre subiectele importante ale Congresului. “Sperăm că progresele pe care le anticipăm vor deveni curând realitate, venind din armonizarea neuroprotecţiei cu tromboliza şi cu neuroreabilitarea. Viitorul ne-ar putea aduce implementarea conceptului ştiinţific de tratament continuu din faza acută până la reabilitarea de lungă durată, promovat de noi şi prezentat în cadrul reuniunilor Societăţii de Neurologie din România şi ale Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii. Este recomandabil să înlocuim abordarea clasică, segmentară în care şansele unei recuperări optime sunt mai reduse atât în accidetul vascular cerebral cât şi în traumatismele cranio-cerebrale.

Eforturile noastre extrem de intense şi susţinute s-au materializat de curând prin aprobarea de către Ministerul Sănătăţii a programului numit „Acţiunea prioritară pentru tratamentul pacienţilor cu AVC”, program care finanţează medicamentele trombolitice esenţiale în primele ore de la debutul AVC şi care se va desfăşura în şapte centre de specialitate din ţară.” a mai adăugat Prof. dr. Dafin Mureşanu.

Şansele la o viaţă normală după un AVC

Primele şase luni post AVC sunt esenţiale în refacerea funcţiilor deteriorate. Recuperarea totală sau parţială depinde de localizarea şi dimensiunea leziunii cerebrale, de comorbidităţile pacientului şi de intensitatea eforturilor care se depun ulterior.

Statisticile arată că, din cei aproximativ 65.000 de români care suferă anual un AVC (178 cazuri/zi), o treime rămân cu diverse grade de dizabilitate.  În toate cazurile însă, prevenţia secundară a AVC este esenţială. Schema de tratament pentru prevenţia secundară se stabileşte de către medicul neurolog, după o evaluare clinică şi paraclinică completă a pacientului. Acest aspect este esenţial în tratamentul unui pacient cu AVC, deoarece riscul de a-l repeta este de 9 ori mai mare.

De asemenea, aceşti pacienţi au şi un risc de 4-5 ori mai mare să facă un infarct miocardic şi de 3-4 ori mai mare să sufere de o boală vasculară periferică de tipul arteriopatiei de la nivelul membrelor inferioare.

Este important de ştiut că un tratament de prevenţie secundară corect şi constant scade aceste riscuri în medie cu peste 30%.

Specialiştii atrag atenţia şi asupra altor consecinţe deloc de neglijat ale AVC şi anume tulburările de comportament şi disfuncţia cognitivă, semne importante ale demenţei vasculare. Tratamentul de prevenţie secundară a AVC poate încetini şi evoluţia demenţei vasculare.

Înainte de prevenţia secundară, medicii recomandă însă prevenţia primară: 80% dintre accidentele vasculare cerebrale pot fi prevenite prin cunoaşterea şi gestionarea factorilor de risc, respectarea indicaţiilor medicilor şi adoptarea unui stil de viaţă sănătos. “Cea mai importantă şi eficientă metodă de prevenţie a bolilor neurologice este modificarea stilului de viaţă. Şi aici este vorba în principal despre dietă, activitatea fizică, consumul de băuturi alcoolice, fumatul, consumul de droguri, etc.

Tot în metodele eficiente de prevenţie intră şi vizitele periodice la medic pentru depistarea şi tratamentul adecvat al suferinţelor care favorizează apariţia bolilor neurologice. Există o serie de  factori favorizanţi care pot fi modificaţi, cum ar fi: hipertensiunea arterială - tensiunea arterială ar trebui verificată regulat şi tratată corespunzător; renunţarea la fumat şi consumul moderat de alcool; evitarea sedentarismului, tratarea diabetului zaharat”, a conchis preşedintele Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii şi al Societăţii de Neurologie din România.

Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) a fost înființată în 2005 de către un grup internaţional de medici şi cercetători, la inițiativa Prof. dr. Dafin F. Mureşanu, de la Universitatea de Medicină și Farmacie "Iuliu Hațieganu" din Cluj-Napoca şi a Prof. dr. Ovidiu Băjenaru de la Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" din Bucureşti. SSNN este o organizaţie ştiinţifică dedicată cercetării fundamentale şi clinice, creării unui forum de discuţii pentru a contribui la o mai bună înțelegere a proceselor neurobioligice endogene și dezvoltării unor strategii terapeutice farmacologice şi non-farmacologice în domeniul neuroprotecţiei şi neuroregenerării.
« inapoi

Articol vizualizat de 3989 cititori

MESAJ DE INTERES PUBLIC

 
 
Reteaua Info-Sanatate
Harta Spitale si Centre Medicale
Recomandare video
Dosarul Electronic de Sanatate al Pacientului   Dosarul Electronic de Sanatate al Pacientului

Prezentare pentru medici despre dosarul electronic de sanatate al pacientului.

vezi toate video »


© Reteaua Info-Sanatate, 2008-2017
    Info-Sanatate este operator de date cu caracter personal nr. 26805

   
Adnet