Sondaj

Cat timp ati asteptat in vederea consultatiei, ultima data cand ati fost la medic?

 sub 15 min.
 15-30 min.
 31-45 min.
 45 min-1 ora
 O ora si jumatate
 2 ore sau peste

Psihologia experientei constiente. Despre trezirea interioara si maturizarea psihologica
 

Suicidul in penitenciar –un studiu ingrijorator

Suicidul in penitenciar –un studiu ingrijorator

Tot mai mulţi pacienţi din penitenciar ajung la spital în urma tentativelor de sinucidere .Într-un singur an, numărul actelor suicidare din penitenciarul Iasi s-a dublat

 

Pe o statistică parţială din cele 115 decese din mediul penitenciar aproape un sfert, au avut cauze violente, iar dintre acestea sinuciderile au ajuns să reprezinte 90%.

Tot mai mulţi pacienţi din penitenciar ajung la spital în urma tentativelor de sinucidere sau a agravării afecţiunii de bază. Pe o statistică parţială din cele 115 decese din penitenciarul de maximă siguranţă Iaşi aproape un sfert, au avut cauze violente, iar dintre acestea sinuciderile au ajuns să reprezinte 90%. Într-un singur an, numărul actelor suicidare s-a dublat, 22 fiind realizate prin spânzurare iar unul prin intoxicaţie medicamentoasă.

Starea de sănătate a oricărei persoane, chiar aparent lipsită de probleme medicale, supusă condiţiilor de detenţie este expusă unor factori de risc complementari deteminaţi de modul de viaţă în captivitate, companionilor cu comportamente deviante şi măsurilor disciplinare.

Pacienţii aflaţi în mediul penitenciar prezintă vulnerabilităţi suplimentare de ordin fizic şi psihic ce pot complica evoluţia şi prognosticul bolii.

Dintre cele fizice, enumerăm celulele suprapolulate, paturile vechi şi ruginite, instalaţiile sanitare defecte, lipsa apei calde, ferestrele neetanşe, toţi factori de risc ce pot declanşa, acutiza, agrava sau complica afecţiuni preexistente din gama patologiilor respiratorii, cardiovasculare, neurologice sau autoimune.

Dintre cele psihice, pacienţii cu risc suicidar major sunt cei ce suferă de boli fizice cronice sau foarte dureroase, cei care au primit o pedeapsă mai lungă decât se aşteptau sau cei cărora li s-au modificat condiţiile de reţinere, în sensul trecerii de la control judiciar la cel preventiv.

Studiul pe care l-am efectuat arată că există diferenţe majore între metodele utilizate în tentativele autolitice, precum şi variaţii semnnificatice legate de vârsta, numărul de recidive precum şi calendarul şi distribuţia săptămânală a actelor autolitice din penitenciarul de maximă siguranţă Iaşi. Vârsta medie a suicidarilor a fost de 25,22 de ani dar cei care recurg la metode violente sunt mai în vârstă, între 25-34 de ani, decât cei care recurg la intoxicaţii (sub 24 de ani). Aceştia recidivează frecvent şi preferă lunea ca zi a actului suicidar şi lunile februarie şi mai. Intoxicaţiile sunt mai frecvente sâmbata şi în luna septembrie.
 
Indiferent de mijloacele folosite, actele suicidare se produc adesea dimineata, când personalul de supraveghere este mai numeros şi, ţinând cont de faptul că mulţi detinuţi refuză tratamentul, se conturează şi ipoteza că multe dintre aceste acte sunt demonstrative.

Dr. Tudor Ciuhodaru,Medic primar urgenţe


« inapoi

Articol vizualizat de 2009 cititori


 
 
Reteaua Info-Sanatate
Harta Spitale si Centre Medicale

© Asociatia Info-Sanatate, 2006-2017
    Info-Sanatate este operator de date cu caracter personal nr. 26805