Sondaj

Cat timp ati asteptat in vederea consultatiei, ultima data cand ati fost la medic?

 sub 15 min.
 15-30 min.
 31-45 min.
 45 min-1 ora
 O ora si jumatate
 2 ore sau peste

Psihologia experientei constiente. Despre trezirea interioara si maturizarea psihologica
 

Medicamentele pot ţine stresul la uşă, dar nu-l pot opri să intre

Medicamentele pot ţine stresul la uşă, dar nu-l pot opri să intre

Stresul este doar picătura care umple paharul. Tulburarea psihică are alte cauze. Ea oricum s-ar fi declanşat, dar stresul îi poate accelera debutul.

Nicolae Marcu

 

Nicolae Marcu este medic specialist in psihiatrie, Hyperclinica Medlife


Unii medici încearcă să găsească cauze simple pentru tulburările psihice. De ce s-a îmbolnăvit acest om de schizofrenie? Doar pentru că a divorţat? Această concluzie nu poate fi adevărată! Boala oricum se declanşa, dar divorţul a grăbit acest început. Divorţul în sine nu este un factor de stres. Pentru unii este un fenomen rău şi tensionant, dar pentru alţii divorţul reprezintă un câştig. „Bine că am scăpat!“ Fiecare om are propriul răspuns la aceiaşi factori care pot declanşa stresul la unele persoane, dar nu şi la altele. În literatura de specialitate americană şi europeană de diagnosticare a tulburărilor mentale, există un capitol separat, dedicat reacţiilor la stres sever şi tulburărilor de adaptare. Autorii analizează pe larg reacţia acută de stres, tulburarea post-traumatică de stres şi tulburarea de adaptare.

În mediul înconjurător ne întâlnim frecvent cu astfel de situaţii
Recent chiar am avut sub observaţie un astfel de caz: un şofer implicat într-un accident de maşină în afara localităţii, fără consecinţe grave. Acesta a coborât însă din maşină şi a început să fugă. A plecat alergând pe câmpul de lângă şosea, fără nici o direcţie. La un moment dat s-a oprit, epuizat fizic. Exemplul reprezintă o reacţie acută la stres, situaţie în care a avut loc o dezorganizare bruscă a ordinii psihice. Adeseori se întâmplă să auzim comentarii de genul: a plecat din România în America, dar nu s-a putut adapta modului de viaţă de acolo şi nici ritmului alert al activităţilor. O astfel de situaţie, prelungită în timp, poate da naştere unei tulburări de adaptare. Dar avem exemple destule în imediata noastră apropiere.

În România am constatat că tot mai mulţi oameni se confruntă cu un mare stres existenţial. După revoluţie, ritmul de viaţă s-a accelerat, iar mulţi nu-i mai fac faţă. Stresul de adaptare a devenit şi el tot mai frecvent. Pentru americani, de exemplu, este foarte uşor să-şi schimbe serviciul, să se mute de pe coasta de est pe cea din vest. Aşa sunt educaţi şi obişnuiţi. Pentru români însă, adaptarea este mai dificilă. Schimbarea locului de muncă de la Cluj la Bucureşti sau invers este pentru mulţi oameni un lucru extrem de dificil, care în mod sigur creează mult stres. Stresul de adaptare apare şi la mutarea de pe o funcţie în alta. La o policlinică s-a încercat angajarea un director general care avea experienţa şi pregătirea necesare. Dar nu a reuşit să se adapteze şi a clacat. Stresul a fost mult prea puternic.

Psihoterapia, o soluţie optimă
Eu încerc să văd omul nu doar din perspectiva medicală, ci şi din cea familială, socială. În situaţii de stres este afectată funcţionarea lui globală. Soluţia optimă de vindecare cred că este psihoterapia. Astfel putem ajuta pacientul să-şi dezvolte noi comportamente de apărare. Medicamentele pot ţine stresul la uşă, dar el oricum presează acolo, chiar dacă nu apare încă. Prin psihoterapie putem face ca atunci când stresul apare în cele din urmă, fenomenul să fie perceput doar ca o situaţie de viaţă obişnuită.



« inapoi

Articol vizualizat de 3614 cititori


 
 



© Asociatia Info-Sanatate, 2006-2017
    Info-Sanatate este operator de date cu caracter personal nr. 26805